Luminița Cioabă a adus caravana educațională „Na bîstăr – Nu uita” la Sibiu
Fundația Social – Culturală a Romilor „Ion Cioabă” din Sibiu a organizat în ultimele luni Caravana Educațională a proiectului „NA BÎSTĂR – NU UITA”, în mai multe școli din județele țării. Proiectul este inițiat și coordonat de poeta Luminița Cioabă. Este co-finanțat și sprijinit de Administrația Fondului Cultural Național. Scopul principal al acestei caravane este acela de a comemora tragedia romilor deportați în Transnistria în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
După ce caravana a ajuns în școli din județele Vâlcea, Timiș, Galați și Gorj, vineri, 8 noiembrie, a poposit la Sibiu, în sala festivă a Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu.
Evenimentul a fost coordonat de Luminița Cioabă care i-a avut ca invitați pe prof. Daniela Mare, inspector școlar adjunct și inspector la departamentul istorie / socio umane, pe Ciprian Ștefan, directorul Muzeului Astra, pe Hermine Jinga, o foarte bună prietenă, pe istoricul Viorel Achim, profesor doctor în istoria la Institutul „Nicolae Iorga” din București și pe maestrul Emy Drăgoi care a venit însoțit de fiica lui Bianca, unul dintre puținii acordeoniști de jazz din România, nepotul artistului Gabi Luncă.
Sala festivă a colegiului a fost plină de elevi care au venit să rememoreze alături de profesorii lor viețile pierdute, dar și să onoreze puterea de a supraviețui.
În deschiderea evenimentului, poeta a mulțumit Inspectoratului Școlar Județean Sibiu și Colegiului „Lazăr” pentru sprijinul acordat în realizarea evenimentului, apoi a vorbit despre implicarea și importanța proiectului educațional.
„Proiectul Nu uita, a fost prezentat în județele Vâlcea, apoi caravana educaționațională a proiectului s-a desfășurat la Galați și a continuat în Timiș, Gorj, iar acum ne aflăm la Sibiu, orașul pe care eu îl iubesc cel mai mult, pentru că începând cu anii 63 noi ne-am stabilit aici”, a spus Luminița Cioabă.
Elevilor le-a vorbit apoi Ciprian Ștefan, directorul Muzeului Astra.
„Acest proiect este și o misiune a noastră, a tuturor instituțiilor de cultură să prezentăm o istorie corectă, mai ales vouă, celor tineri. O istorie care, de multe ori, nu este pe placul nostru sau nu este pe placul vremurilor în care trăim, dar trebuie să ne-o asumăm și trebuie să știm pe viitor să nu facem, să nu mai repetăm greșelile din trecut. Nu este un disccurs care să trezească amintiri, ci este o asumare și asta trebuie să o facem noi, cei din cultură și voi, cei tineri”, a spus Ciprian Ștefan.
Prezent la eveniment a fost și istoricul Viorel Achim care le-a ținut celor prezenți o scurtă prelegere despre ceea ce s-a întâmplat cu romii în perioada 1942 – 1944.
Emy Drăgoi a avut și el bunicul deportat în lagăr, motiv pentru care ceea ce s-a întâmplat la Sibiu a avut o însemnătate aparte pentru el.
„Sunt foarte bucuros că mă aflu la Sibiu. Am foarte mulți prieteni aici. Voi mai rămâne în oraș pentru că voi avea concert și pe 19 noiembrie la Filarmonică și abia aștept să mă întâlnesc cu sibienii. Sunt foarte onorat să particip la acest proiect, în primul rând pentru că empatizez foarte mult cu oamenii, mai ales cu cei care au suferit în acea perioadă. Și bunicul s-a numărat printre ei. Vă dați seama că aceste cuvinte sunt mici pe lângă ceea ce au trecut oamenii aceia. Așa că sunt fericit că fac parte din acest proiect și simt că am contribuit și eu cu ceva la păstrarea acestei părți de istorie”, spune maestrul.
Provenind dintr-o familie de romi maestrul spune că singurul mod eficient prin care se poate exprima este muzica.
La Colegiul „Lazăr” a cântat alături de fiica lui cea mare, Bianca. Mai are o fată, Alessia și ambele copile i-au moștenit talentul muzical.
După ce fiecare invitat a ținut un mic discurs, iar Emy a cântat, elevii au urmărit filmul „Lacrimi romane/Romani lasfa” realizat de Luminița în care poeta a reușit să strângă în perioada 2003 – 2006 mărturiile a zeci de romi supraviețuitori ai lagărului din Bug, Transnistria.
La final copiii au primit eșarfe în culorile steagului romani, pixuri și cărți semnate de Luminița Cioabă.
Sursa: Turnul Sfatului