MIHAI LULA născută în 01.01.1928 – STREHAIA
Astăzi 6 august 2004 suntem în Strehaia şi vorbim cu mătuşa Lulla. Să trăiţi şi să aveţi noroc! Bine v-am găsit!
Şi tu să ai noroc!
Vă rugăm să ne spuneţi cine sunteţi dumneavoastră. A cui fiică sunteţi, cum îl chema pe tatăl d-stră?
Eu mă numesc Lulla.Tatăl meu a fost Ciomaga.
Şi pe nevasta lui cum o chema?
Lolli…Lolli. A fost un mare tifos acolo în Bug. Stai, stai să îţi povestesc.
Vă rog, mătuşă Lulla să ne spuneţi ce vă amintiţi de Bug, cum v-au luat şi v-au dus acolo oamenii.
Cum ne-au dus? Ne-au dus chinuiţi, bătuţi şi ne băteau părinţii, pe tatăl meu şi pe mama mea. Am stat acolo trei, patru ani, în Bug şi fraţii mei voiau să treacă dincoace când au venit ruşii la noi. Ruşii erau ăia? Nemţii ăia, ruşii. Când ne-am întors de acolo …tatăl meu m-a lăsat de trei ori să o ia pe mama mea şi să mă lase pe mine. Făceau foc şi puneau cartofi în jarul focului mă lăsau acolo dar eu fugeam după ei. Să nu o lase pe mama mea, mă lăsau pe mine că numai puteau nici ei. Fratele meu Goro, m-a luat în braţe şi m-a pus într-un sac pe un cal ca să trecem şi să venim dincoace. Ce i-a spus tatălui meu, mamei mele: „Tată, mamă, unde murim noi va muri şi ea. Nu vedeţi că e ca râia că îşi dă seama că vrem să o lăsăm. ” Şi m-au luat fraţii mei Goro şi Florea. Trăieşte fratele meu Florea …ăilalţi au murit toţi. Au luat şi m-au pus pe un măgăruş, pe un catâr, ca să mă aducă dincoace. Şi m-au adus dincoace, când ne vedeau că aprindem focu trăgeau cu puştile în noi, veneau bombardamentele pe noi unde ne vedeau că ne făceam şi noi mâncare. Acolo venea bomba şi ne omora bomba. Acuma ce era sa mai făcem? Stăteam flămânzi, pătimiţi, amărâţi, bătuţi de la nemţii ăia care ne-au dus acolo. La urmă m-au luat fraţii mei cu ei.
Eraţi mărişoară?
Eram. Şapte ani. Aveam şapte ani, numai alergam după ei ca râia. Nu le lăsam…Ei voiau să o ia pe mama mea, să nu o lase pe mama mea, făceau un foc mare şi puneau cartofi în jar…Mâncale-ar sărăcia, roşii erau, cam aşa de mari.
„Stai aici că venim acuma”! Când ei plecau, eu pâr după ei. Alergam după ei şi fratele meu, fratele meu, a murit fratele meu din cauza nurorilor… fratele meu ce a spus:
‘” Măi, Florea hai să o luăm. Unde om muri noi să moară şi ea. Nu vezi că nu se lasă de noi? ”A spus fratele meu Goro, fie iertat!
Şi la urmă ne-au luat.
După ce ne-am întors de acolo s-au băgat, ăia ruşii la noi în cort. Au venit după noi. Ruşii. Au venit după noi în locurile noastre de unde eram, acolo au venit după noi.
Şi ce v-au făcut?
Ruşii? Să ne împuşcă, să ne omoare, cu ălea, cu pistoalele, să ne omoare.
Numai aprindeau foc. Pe bunicul meu, pe bunicul meu pe Koka, l-au împuşcat în picior şi a trecut glonţul pe aici prin piciorul lui.
De ce l-au împuşcat?
L-au împuşcat că s-a luat de ruşi. Ei spuneau vorbele lor ruşii. L-au împuşcat că de ce vorbeşte şi că nu este voie să aprindem focu, să nu făcem foc. Am stat cu părinţii noştrii, flîmânzi, amărâţi, bătuţi. Mama mea rămăsese oloagă din cauza tifosului.
Au omorât pe o femeie, pe mătuşa mea…
Pe care? Cum o chema?
Numai ştiu cum o chema… şi a intrat câinele …uuuu…du-te mă de aicea încolo…a intrat câinele pe unde nu trebuie şi a ajuns până la gârteanul ei …
A scos borhotul din ea, tot materialul din ea …a sfâşiat-o pe jos …
Ea era moartă?
Moartă, au omorât-o acolo, unde şi-a aprins un foc să-şi facă de mâncare. Au luat şi au tras cu bomba aia. Acolo erau dulăi din ăia mari …nu aveau ce mânca dracului. Au mâncat din ea, atât au mâncat până au ajuns la gârteanul ei. Au scos totul din ea. …asculţi? Patimă, amar, eram tare amărâţi, nici apă de băut nu aveam, nici mâncare nu aveam. Nu aveam mâncare, nu aveam nici ce să mâncăm, ne omorau părinţii. Când au dat odată după gâtul tatălui meu, am spus că gata acolo mor şi eu că numai are cine să mă aducă. Când au dat aicea aşa, cu ce le venea cu aia dădeau, ruşii ăia. Şi uite aşa am stat acolo patru ani, după patru ani am trecut dincoace Nistru.
Doi ani aţi stat.
Nistru. Doi ani sau…Ba am stat mai mult. După timpul ăsta, acum să ne întoarcem înapoi, să venim acasă la noi. Alte necazuri au fost şi la întoarcere. Au venit după noi ăştia. Să vadă cum stăm, cum am ajuns, unde suntem …ruşii au venit şi au omorât, împuşcau şi caii. A rămas căruţa tatălui meu acolo cu cincisute de galbeni din ăştia în ea. Dădea tatăl meu şi săracilor care nu aveau ca să trăiască şi ei le dădea tatăl meu ca să plătească şi să treacă şi ei dincoace. Acuma au luat galbenii tatălui meu, le-au luat de pe brecinarul mamei mele unde le avea cusuţi pe brâu, de acolo au luat aurul mamei mele.
Patimă, necaz, bătaie, sărăcia s-o mânâncă Bugu tot…
Mătuşă Lulla, am auzit că d-stră ştiţi să cântaţi cântecele Bugului. Să trăiţi, să aveţi noroc şi să fiţi sănătoasă! Vă rog să ne cântaţi şi nouă un cântec!
Mă doare capu.
Vă rog mult să ne cântaţi un cântec!
Apăi dă-mi să beau ceva ca să cânt.
Vă va da D-zeu putere!
Apoi spune-I să ia durerea ce o am aici după gât şi la picioare.
Lasă că nu e nimic…Bea! Când vei auzi cuvântul Lui D-zeu nu vei mai bea.
Să ai noroc, să-ţi trăiască copiii! Să-ţi trăiască nepoţii.
Domnu să fie cu noi! Isusu Cristosu să fie cu noi!
Gata. Am băut o gură!
Unde Dunărea coteşte
Pe vaporanii se opreşte.
Taci, fetiţo din cântat, măi,
Să ne lăsăm din oftat.
Şiailai lai lai lalaila, măi.
Au venit neamţii pe noi
Ne-a bătut şi ne-a omorît
Şiailailai lailai laila, măi.
Zice mama către mine,
Hai cu mine măi bădie.
Hai cu mine măi bădie.
Neamţu a dat cu puşile
Şi ne-a scurtat zilele.
Şi ne-a scurtat zilele, măi.
Aşa a fost de păcătos, măi
Că aşa a fost de păcătos
A omorît o ţară întragă.
Batute şi de amar
Şiailai lailai lai la lai, măi.
Haideţi fraţi, haideţi surori,
Haideţi fraţi, haideţi surori,
Ca de mine rămâneţi, măi.
Şi n-am tată şi n-am mamă
Să ne facă şi dreptate
Dacă aş avea şi eu un bărbat
Cu toată lumea m-aş bate
Cu toată lumea m-aş bate.
Am obosit…
Ce-am pierdut şi ce-am avut, măi
Mâncat caii şi cocia
Antonescu ne-a distrus.
Antonescu ne-a distrus, măi.
Mi-a luat caii şi cocia
Şi-am venit pe jos noi
Pe jos, pe jos pe jos, măi.
Dă cu picioarele ăstea
Şiavavau şi dor şi dor
M-ai mîncat Antonescule, măi.
Da cu ce ne-ai fermecat
Cu puştele de la brad, măi.
Cu puştele de la brad, măi.
M-ai mîncat Antonescule, măi
Mi-ai mâncat cocia şi galbenii
Mi-ai mâncat cocia şi galbenii
Ne-ai bătut, ne-ai amărât, măi
Ne-ai omrât de tot, măi
Mânca-te-ar viermii Antonescu
Da că multe tu ne-ai făcut
Când am vut şi noi de bine
Trăgeai cu puşca în noi, măi.
Ne băteai, ne omorai,
Ne băteai, ne omorai
Galbenii ni I-ai luat.
Magarii ne-ai omorât. mai
Magarii ne-ai omorît
Clopţeii aveau la gât caii tatălui meu şi au tras şi le-au împuşcat. Auzi? De chiar le-au împuşcat magarii tatălui meu care trecuse cu ei acolo şi când am ajuns acolo şi a trebuit să ne întoarcem încoace au tras cu puştile, cu gloanţele şi au omorât caii. Ciucuri albaştrii aveau la urechi, parcă acuma le văd şi cum le-au împuşcat.
Fi-rar de capu lu Antonescu
Ce-a vut cu magarii mei
Şi cu salba de la gât, măi?
M-ai mâncat Antonescule
Mi-ai luat salba de la gât
Şi cocia lângă mine
Magarii le-ai omorît
Magarii le-ai omorît
Spală mamă rufele
Că mă aşteaptă trupele, măi.
Eu maică ţi le-am spălat
Da ruşii nu m-o lăsat
Că dădea cu bomba în mine.
Antonescu şi ruşii
Ne-a bătut, ne-a omorît
Ne-a lăsat în pielea goală.
Să aveţi mult noroc!
Hai să fie Domnul cu noi!
Dumnezeu să fie cu tine şi să ia toate durerile de pe tine!
Să le ia de pe mine!
Şi să vă dea putere şi să fie lângă d-stră, să nu vă părăsească niciodată!
Şi tu să fii sănătoasă şi să ai noroc!
Apoi dacă mai trăia Gogu să-ţi fi spus mai mult.
Gogu era fratele d-stră?
Bărbatul meu.
Soţul d-stră era?
Băiatul lui Drilla. Zambilla era soacra mea, o ştii tu pe Zambilla? Băiatul lui Drilla. Pe Zambilla, o ştii tu pe soacra mea?
Nu o ştiu.
Pe Văcaru îl ştii?
Nu îl ştiu. Dar am auzit despre el.
Pe Zăriano îl ştii? Pe Gogu ăl bătrânîl ştii?
Am auzit despre el. Am vrut să vin aziarnă dar nu am putut, ştiu că era bătrân avea 105 ani. Dumnezeu să-l ierte!
Să-l ierte D-zeu!
Trebuia să mai fi trăit ca să imi spună şi el.
S-au dus.